Specialiști în radicalizare islamică subliniază că motivația acestor atacuri este profund religioasă. Conform acestora, ideologia jihadistă consideră celebrarea sărbătorii Crăciunului o formă gravă de păcat, deoarece credința creștină presupune că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Acest crez este interpretat de islamiști ca „shirk”, adică asocierea unor ființe sau idoli cu Allah. Acesta este considerat cel mai grav păcat în islam.
Astfel târgurile de Crăciun din Europa au devenit un simbol religios aflat constant în vizorul terorismului islamist. Autoritățile germane au anunțat recent dejucarea unui nou complot, confirmând continuitatea unei amenințări care se repetă aproape anual în perioada sărbătorilor creștine.
La începutul acestei luni, cinci bărbați au fost arestați în Germania, fiind suspectați că pregăteau un nou atac asupra unui târg de Crăciun. Grupul era format din trei cetățeni marocani, un egiptean și un sirian. Potrivit anchetatorilor, unul dintre suspecți era predicator într-o moschee, unde ar fi îndemnat explicit la uciderea unui număr cât mai mare de oameni.
Din 2014 încoace, au fost înregistrate șapte atacuri asupra piețelor de Crăciun din Franța și Germania. Toate aceste atentate au fost comise de bărbați proveniți din medii musulmane sau din Orientul Mijlociu. Ca răspuns, autoritățile europene au transformat aceste spații festive în zone intens securizate, cu bariere, patrule armate și prezență permanentă a poliției.
Atacurile din Magdeburg, în 2024, și Berlin, în 2016, au rămas adânc întipărite în memoria colectivă, nu doar prin numărul mare de victime, ci și prin simbolismul lor. Târgurile de Crăciun nu sunt simple evenimente comerciale, ci expresii publice ale tradiției și identității creștine europene.
Tocmai de aceea, aceste târguri, care adună mulțimi de creștini și simbolizează public această credință, sunt percepute ca ținte legitime de către extremiști. Criticii susțin că, dincolo de măsurile de securitate costisitoare, Europa trebuie să abordeze direct această dimensiune ideologică a amenințării, care continuă să transforme sărbătorile creștine în momente de risc major.