Când ai descoperit că Isus valorează totul, ai ales să te predai pe deplin. Ai devenit, practic, un cec în alb în mâna Lui. Erai gata să mergi oriunde și să faci orice pentru a-I aduce slavă.
Atunci au început să se nască în tine vise sfinte. Te vedeai slujind, predicând, conducând, plecând în misiune. Acest vis ți-a cuprins sufletul. Ai așteptat. Și ai continuat să aștepți. Ai ales locul cel mai de jos, cu speranța că vei fi chemat mai sus. Știai că Dumnezeu nu depinde de tine și totuși rămâneai pregătit, pentru orice eventualitate.
Simțeai că ceva urma să se întâmple. Erai convins de asta. Aveai impresia că Dumnezeu te-a pus pe acest pământ ca să păstorești o comunitate, să duci Evanghelia peste hotare, să crești o casă plină de copii credincioși. Ochii credinței tale vedeau deja acest viitor. Totul părea să țină doar de momentul potrivit al lui Dumnezeu.
Dar acel moment nu a mai venit. Visul s-a stins. Munții au rămas pe loc. Biserica nu te-a mai sunat. Viitorul soț/ viitoarea soție a rămas doar o posibilitate care nu a devenit realitate. Cum ai putut să te înșeli atât de mult? Ai greșit cu ceva?
Pare greșit să fi îndrăznit vreodată să visezi. Parcă ar fi fost mai bine să nu ai aspirații mari, nici idealuri înalte, decât să ajungi la eșec, rușine și risipă. Mai bine să fi alunecat o treaptă decât să cazi de la înălțimea viselor tale.
Pentru toți cei care și-au adus visele înaintea Împăratului și au simțit durerea grea a unui „nu”, ați auzit oare și cât de mult vă iubește El, în timp ce încercați să trăiți pentru El?
Dorința exprimată
David își dorea să facă un lucru mare pentru Domnul. Făcuse deja lucruri importante, dar voia ceva și mai mare.
Regele i-a spus profetului Natan: „Eu locuiesc într-o casă de cedru, și chivotul lui Dumnezeu locuieşte într-un cort.” Natan a răspuns împăratului: „ Du-te şi fă tot ce ai în inimă, căci Domnul este cu tine.” (2 Samuel 7:2,3)
Omul după inima lui Dumnezeu nu putea sta liniștit. Cum să locuiască el într-o casă luxoasă, în timp ce chivotul Domnului era într-un cort? Să trăiască David mai bine decât Regele lui? Gândul acesta îl tulbura profund. A decis să construiască o casă vrednică pentru Domnul.
Natan a fost de acord, iar Scriptura părea să confirme acest plan. Nu vorbise Moise despre asta? „Ci să-L căutaţi la locaşul Lui şi să mergeţi la locul pe care-l va alege Domnul Dumnezeul vostru …, ca să-Şi aşeze acolo Numele Lui.” (Deuteronom 12:5). Dumnezeu promisese că va locui în țară, iar David hotărâse să-I pregătească o locuință. Era convins că i se încredințase o mare onoare.
Dorința refuzată
Însă, mai târziu, în acea noapte, Dumnezeu i-a dat lui David un răspuns greu: nu. Confirmarea lui Natan îi umpluse inima de bucurie. Acum, un singur cuvânt a pus capăt tuturor speranțelor. Visul cultivat în mintea lui s-a prăbușit.
Ți-a refuzat și ție Dumnezeu visul cel mai mare? Ai trecut brusc de la un aparent „da” la un „nu” categoric? Sau ușa s-a închis treptat, până când, într-un final, a fost încuiată?
Indiferent de dorințele și planurile bune pe care le-ai adus în rugăciune, de slujirile pe care le-ai pregătit cu devotament, Dumnezeu a spus „nu”. La început, David nu înțelegea de ce, dar mai târziu Dumnezeu i-a explicat: mâinile lui erau pătate de prea mult sânge (1 Cronici 22:7-10). Regele David nu era potrivit pentru acea lucrare.
Dorința apreciată
Rămâne însă întrebarea: la ce a folosit speranța? A mai adus altceva decât dezamăgire? Merită să ai dorințe care eșuează? Povestea lui David răspunde afirmativ, din două motive.
1. Dorințele neîmplinite Îi dau lui Dumnezeu ocazia să-Și arate dragostea
El nu i-a împlinit dorința lui David, dar a păstrat binecuvântarea în familia lui: nu David va construi templul, ci Solomon. În timp ce David așteaptă, Domnul îi promite că îi va construi El o „casă”, o dinastie: „Domnul îți va face o casă… tronul tău va fi întărit pe vecie” (2 Samuel 7:11-16). David este adus la tăcere prin predare totală.
Așa este Dumnezeul nostru. Ne învață să ne predăm. Ne arată că suntem mai valoroși decât realizările noastre. În Hristos, suntem deja pe deplin iubiți, chiar dacă nu am convertit oameni de pe diferite continente sau nu am crescut generații întregi de credincioși.
Dacă „nu”-ul Lui te-a rănit, stai liniștit până când vei înțelege „da”-ul Lui veșnic.
2. Dorințele nobile Îi sunt plăcute lui Dumnezeu, chiar dacă nu se împlinesc
Dumnezeu i-a mai spus ceva lui David. Solomon relatează: „Tatăl meu David avea de gând să zidească o casă Numelui Domnului … Şi Domnul a zis: …, bine ai făcut că ai avut acest gând.” (1 Împărați 8:17,18)
Aplică acest adevăr peste toate eforturile tale aparent ratate: ai făcut bine că ai avut această dorință în inimă. Suflet descurajat și apăsat, ai făcut bine că ai visat lucruri mari, chiar dacă nu s-au împlinit. În timp ce alții și-au irosit tinerețea în jocuri, tu ai visat la propovăduirea Evangheliei în locuri în care nu se știa de Dumnezeu. În timp ce alții strângeau averi, tu căutai să-L onorezi pe Hristos. „Bine ai făcut că ai avut acest gând.”
Dorința redirecționată
Oamenii cu ambiții sfinte vor visa mereu. Aceste vise merită păstrate, chiar dacă nu le vedem împlinite. Nu alunga astfel de pasiuni din inima ta. Ele ne binecuvântează, chiar și atunci când par să eșueze.
Privește cum reacționează David. Deși nu construiește el templul, adună materiale pentru Solomon: „Mi-am întrebuinţat toate puterile să pregătesc …, aur … și argint…” (1 Cronici 29:2). Nu a renunțat. A făcut tot ce a putut. Nu a refuzat să facă puțin doar pentru că nu putea face totul. Dacă nu poți construi, ajută-i pe alții să construiască. Dacă nu poți coborî în mină, ține frânghiile.
David și-a îndreptat visul către generația următoare. A ales să fie sprijinul din umbră. Acesta este testul curăției motivațiilor noastre: putem să ne bucurăm când alții împlinesc visul din mintea noastră?
Dacă nu poți pleca peste hotare, susține-i pe cei care pleacă. Dacă nu poți fi pastor principal, sprijină-l pe cel chemat. Dacă nu te căsătorești, slujește familiile. Visează măreț pentru slava Lui și muncește cu toată inima, chiar și atunci când Dumnezeu spune „nu”.
Iar când aduci aurul și argintul tău, chiar dacă ești tentat să-ți pleci capul, adu-ți aminte: Dumnezeul tău este mulțumit de ceea ce a fost în inima ta.
