Loading ...

ASCULTĂ LIVE

Frumusețea vine din Dumnezeu și este un rezultat al mâinilor Sale creatoare. Deci, este un lucru bun, atâta timp cât nu este coruptă de natura păcătoasă. Tendința oamenilor este să exagereze importanța acestei noțiuni. Ne dorim ca noi înșine să fim frumoși și ne dorim ca tot ceea ce ne aparține să se potrivească standardelor de frumusețe. Ca să devenim tot mai demni de admirat, suntem dispuși să plătim sume colosale, să trecem prin intervenții chirurgicale, să ținem cure drastice de detoxifiere sau să facem alte sacrificii asemănătoare. Idolatrizarea frumuseții se practică peste tot în jurul nostru și, în consecință, putem deveni confuzi, descurajați și distrași în raport cu Dumnezeu, dacă nu înțelegem acest concept în felul în care Creatorul a dorit să îl înțelegem.

Ca să descoperim o perspectivă înțeleaptă și o înțelegere corectă a frumuseții, trebuie să căutăm ghidare direct în Cuvântul lui Dumnezeu. Scriptura are multe de spus în ceea ce privește frumusețea și subliniază diferența dintre cea naturală, dăruită de Dumnezeu, și frumusețea din perspectiva oamenilor. Ceea ce El numește frumos, e posibil ca societatea sau cultura noastră să considere că nu se încadrează în standarde. Însă atunci când încercăm să ținem pasul cu ceea ce stabilește societatea, încep să apară problemele.

Frumusețea oamenilor este judecată strict după aspectul exterior. Cineva poate fi numit ”frumos” dacă arată numai într-un fel anume sau dacă se încadrează într-o măsură anume a hainelor. Însă Dumnezeu ne avertizează că nu acestea sunt instrumentele de măsurare a frumuseții. Adevărata frumusețe este definită de inima unei persoane. Nu culoarea părului, a pielii sau măsura taliei face o persoană să fie frumoasă, ci o inimă blândă, dreaptă și care caută sfințenia. Când Îl punem pe Dumnezeu pe primul loc și trăim o viață ca a Domnului Isus, atunci suntem cu adevărat frumoși.

Dumnezeu a făcut toate lucrurile frumoase la vremea lor. El este autorul frumuseții și designul conceput de El pentru creație este ceea ce face ca frumusețea să existe. Aceasta este mai mult decât aspectul exterior sau ceva frumos de privit, este mult mai profundă decât atât. Să observăm câtă frumusețe poate fi văzută în întreaga creație. Cu siguranță, se poate găsi peste tot în lumea din jurul nostru, iar aceasta ne îndreaptă privirile înapoi către Domnul nostru. De altfel, El Însuși este plin de splendoare. Tot ceea ce a creat Îi declară gloria. Scriptura afirmă că frumusețea vine chiar din existența lui Dumnezeu, după cum scrie în Psalmi: ” Un lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea Domnului şi să mă minunez de Templul Lui.” Ce dar este că tot ce a creat Dumnezeu, a fost conceput cu frumusețe din belșug, care arată spre iubitul nostru Creator.

Chiar și Noul Testament descrie adevărata frumusețe, prin cuvintele lui Petru: ”Frumuseţea voastră să nu constea în împodobirea exterioară prin împletirea părului, purtarea de bijuterii de aur sau îmbrăcarea de haine fine, ci în omul ascuns al inimii, în caracterul nepieritor al unui duh blând şi liniştit, care este foarte preţios înaintea lui Dumnezeu.” Vorbirea, comportamentul și gândirea noastră în termenii Scripturii și în asemănare cu Hristos sunt adevăratele trăsături care ne pot da o frumusețe cu totul radiantă

Când căutarea noastră după frumusețe se traduce prin a aduce roada Duhului, prin a deveni mai asemănători lui Hristos și mai drepți, nu există niciun păcat în dorința de a fi frumos. Dimpotrivă, credincioșii ar trebui să își dorească să atingă standardele de frumusețe ale lui Dumnezeu. Păcatul se strecoară atunci când suntem prea îngrijorați de aspectul nostru exterior. Este necesar să avem grijă de corpul nostru, dar dacă acordăm mai multă atenție acestui obicei, decât inimilor noastre, ratăm cu desăvârșire ținta. Când petrecem mai mult timp îngrijindu-ne de ceea ce gândesc alții despre noi sau încercând să părem altceva decât ceea ce suntem, în loc să ne asemănăm tot mai mult cu Domnul Isus, cădem în capcana mândriei și a necinstei. Căutarea frumuseții lumești poate avea un mare preț pentru sufletele noastre și ne poate smulge de lângă Dumnezeu. Când orice altceva în afară de Dumnezeu devine mai important în inimile și viețile noastre, atunci este păcat.