„M-am întors să văd glasul care-mi vorbea… Ochii Lui erau ca para focului.” (Apocalipsa 1:12-14)
Cum va fi să-L privești pe Isus în ochi?
O vei face. Ziua aceea va veni. Ești pregătit pentru acel moment care îți va opri inima în loc? Ce fior de bucurie sau ce teamă îți va cuprinde sufletul atunci când, în sfârșit, Îi vei vedea fața și Îl vei privi în ochi?
Acei ochi
Apostolul Ioan trebuie să fi rămas marcat de acei ochi pe insula Patmos sau, cel puțin, tulburat. Prima privire asupra ochilor glorificați ai lui Isus i s-a întipărit, fără îndoială, în minte și în suflet: înfricoșătoare și, în același timp, copleșitor de măreață.
Așa cum focul dansează cu lumină și căldură, frumos și totuși amenințător, tot așa ochii lui Isus l-au marcat atât de profund pe Ioan, încât acesta îi amintește de trei ori în Apocalipsa.
În primul capitol, un glas puternic, auzit din spatele lui, îi răsună în urechi ca o trâmbiță: „M-am întors să văd glasul care-mi vorbea… Ochii Lui erau ca para focului” (Apocalipsa 1:12-14)
Un capitol mai târziu, Ioan amintește din nou acei ochi în scrisoarea către Tiatira: „Fiul lui Dumnezeu, care are ochii ca para focului” (Apocalipsa 2:18).
Apoi, încă o dată, în Apocalipsa 19. Ce vede Ioan? „Ochii Lui erau ca para focului” (Apocalipsa 19:12)
În acest stil apocaliptic, Ioan nu vrea să înțelegem imaginea în mod literal și să ni-L imaginăm pe Isus cu jar în loc de iris. Aceste vedenii indică realități care depășesc descrierea concretă. Ochii lui Isus nu ard propriu-zis; ei sunt ca para focului, așa cum părul Lui este alb ca lâna și ca zăpada, picioarele Lui sunt ca arama aprinsă, iar glasul Lui este ca vuietul multor ape.
Așadar, ce am putea vedea atunci când vom privi în flacăra ochilor lui Isus?
Ochi care văd totul
În primul rând, focul din ochii Lui înseamnă că El vede totul. Dumnezeu, Om înviat și glorificat are acum o privire pătrunzătoare, dumnezeiască.
Nicio făptură nu este ascunsă de El. Nicio faptă nu rămâne nevăzută. Toți stau goi și descoperiți înaintea privirii Lui pătrunzătoare (Evrei 4:13). El vede și cunoaște totul în fiecare națiune, în fiecare biserică, în fiecare inimă. Știe cine este credincios și cine este necredincios. Știe exact ale cui inimi sunt în clocot pentru El și ale cui inimi sunt reci.
În vedenia din Apocalipsa 5, Mielul odinioară junghiat, acum stând în picioare în puterea învierii are șapte coarne, plinătatea puterii împărătești, și șapte ochi, plinătatea atotcunoașterii și înțelepciunii divine (versetul 6).
Nimic nu scapă privirii și înțelegerii Lui. El nu doar că vede și cunoaște totul, ci vede și cunoaște totul în mod desăvârșit, fără eroare și fără greșeală de judecată. Privirea Lui pătrunzătoare este curată și perfectă, ducând la un discernământ infailibil.
Ochi ai mâniei și ai durerii
Flăcările din ochii Lui sunt un „ foc mistuitor”, focul mistuitor al lui Dumnezeu Însuși, care îi va nimici pe vrăjmașii Lui și pe vrăjmașii poporului Său (Deuteronom 4:24; Evrei 12:29). Pentru cei răi, focul din ochii lui Isus strălucește cu groaza dreptății Sale iminente.
Mânia sfântă nu este străină de ochii Lui. În zilele vieții Sale pământești, Isus a privit cu mânie spre cei răi și vicleni, chiar în timp ce privea cu durere spre împietrirea inimii lor.
Marcu, care acordă o atenție deosebită privirii lui Isus, surprinde un moment important. Într-o zi de Sabat, Isus întâlnește un om cu mâna uscată. Fariseii Îl urmăresc cu priviri acuzatoare. Isus îi întreabă: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viața cuiva sau să o pierzi?”
Când ei refuză să răspundă, Isus „… rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă. (Marcu 3:4,5).
Aici, ochii Lui ard de mânie dreaptă, chiar în timp ce El este îndurerat. Acești farisei lași nu sunt în stare să recunoască răspunsul evident la întrebarea Lui. Preferă să rămână în păcatul lor decât să se pocăiască. Inimile lor au fost date pe față, nu doar o simplă scăpare în interpretarea Legii. Iar asupra unor astfel de oameni vicleni și împietriți, Isus privește cu mânie sfântă față de faptele lor, dar și cu durere față de necredința lor.
Ochi aprinși de dragoste
Marcu, atent la privirea lui Isus, ne arată și mila din ochii Lui. Când o femeie bolnavă de mulți ani se apropie de Isus prin mulțime și se atinge de El pe la spate, Isus Se uită împrejur ca să vadă cine a făcut acest lucru.
Femeia se teme de mustrarea Lui și cade înaintea Lui tremurând. Dar ea nu este un fariseu. Când își ridică privirea și se uită la fața Lui, trebuie să fi văzut afecțiunea din ochii Lui, în timp ce Isus o asigură: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta.” (Marcu 5:34)
Isus privește cu dragoste spre păcătosul smerit și pocăit. Ochii Lui se umplu de milă pentru mulțimile flămânde, pentru oamenii obosiți și risipiți, ca niște oi fără păstor (Matei 9:36; 14:14; Ioan 6:5).
Dar poate că una dintre cele mai memorabile priviri ale lui Isus este cea îndreptată spre tânărul bogat. Marcu ne spune că omul alergase la Isus, îngenunchease înaintea Lui și Îl întrebase ce trebuie să facă pentru a moșteni viața veșnică. Isus îi aduce înainte Legea lui Moise. Cu o naivitate surprinzătoare, omul răspunde: „Învățătorule, toate aceste lucruri le-am păzit cu grijă din tinerețea mea.” (Marcu 10:20)
Este imposibil. Ne-am aștepta ca Isus să-l privească cu aceeași mânie pe care o avea față de fariseii vicleni. Dar Isus nu vede în el viclenie: „Isus S-a uitat țintă la el, l-a iubit…” (Marcu 10:21)
O, să vezi o asemenea dragoste în ochii lui Isus! Și totuși, tânărul bogat pleacă. Cât de mare este pericolul iubirii de bani, care poate distruge sufletul.
Dar să nu presupunem că dragostea și mila lui Isus Îl fac mai puțin puternic. În Apocalipsa 19, deasupra ochilor Lui pătrunzători nu se află doar o singură cunună măreață, ci „multe cununi împărătești”. El este Împărat peste toți împărații, Domn peste toți domnii, suveran peste orice autoritate și putere. O autoritate pe care o arată prin acea privire decisivă îndreptată spre Petru.
Ochi care dau putere
Ioan nu a fost singurul apostol care a întâlnit pe neașteptate ochii uimitori ai lui Hristos. Cât de multe i-a spus Isus lui Petru fără niciun cuvânt? Cine știe, în afară de Isus și Petru, ce a cuprins acea privire din curtea marelui preot? S-au adunat acolo toate: cunoaștere, avertizare, mânie, durere, dragoste, putere într-un singur moment copleșitor.
Isus îi spusese dinainte lui Petru că se va lepăda de El. Dar Isus îi spusese și: „Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta și, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi.” (Luca 22:32)
În aceeași noapte, Petru chiar se leapădă de Domnul său de trei ori. Cocoșul cântă chiar când a treia lepădare îi iese de pe buze. „Domnul S-a întors și S-a uitat țintă la Petru.” (Luca 22:61)
Cel puțin această privire îl face pe Petru să-și amintească ce spusese Isus. Prorocia Lui se împlinise. Petru iese afară și plânge cu amar.
Dar nu cumva privirea lui Isus exprima mult mai mult decât dezamăgire? Spre deosebire de Iuda, Petru nu se spânzură. Isus Se rugase pentru el. Privirea Lui nu doar îl mustră, ci îi și dă putere. Pe bună dreptate, Petru avea să-și plângă eșecul și slăbiciunea. Dar acum, smerit din nou, primește și o chemare din partea Hristosului suveran, care vede și cunoaște totul. Privirea plină de har a lui Isus îl susține. Credința lui Petru nu se pierde. În ochii lui Isus, Petru găsește putere reînnoită pentru a-i întări pe frați.
Privire față în față cu Dumnezeu
Așadar, imaginează-ți clipa în care vei privi, în sfârșit, fața lui Isus. „Ei vor vedea fața Lui” (Apocalipsa 22:4). Îl vei privi în ochi. Și vei vedea că ochii Lui te privesc înapoi.
El stă în slavă, pe tronul puterii, la dreapta Măririi. Ochii Lui pătrunzători și strălucitori te-au găsit. Ce vei vedea și ce vei simți când vei privi în focul ochilor Lui?
Ce minune înfricoșătoare va fi acel moment. Ce groază pentru păcătosul care stă fără adăpost înaintea Lui. Și ce fior curățitor, copleșitor, tulburător și împlinitor pentru cei care Îl iubesc, I se închină și știu că au fost salvați de El.
Cum va fi să-L privești pe Isus în ochi?