Suveran. Dumnezeu este suveran. Dumnezeu este în control. Oamenii spun adesea că Dumnezeu este în controlul tuturor lucrurilor, dar ce înseamnă, mai exact, că El este suveran atunci când viața pare haotică? Sau atunci când durerea, pierderea și întristarea lovesc viețile noastre?
Astăzi definim suveranitatea direct din Scriptură, o privim în lumina unor evenimente foarte concrete și descoperim de ce nimic, nici hazardul, nici întâmplarea, nu poate deraia planurile divine ale lui Dumnezeu.
Când spunem „Dumnezeu este suveran”, ce spunem, de fapt?nÎmi place să fac tot posibilul ca lucrurile să fie clare și simple. Cred că unul dintre motivele pentru care uneori nu vorbim cu suficientă claritate este faptul că nu începem cu definițiile. De acolo îmi place să pornesc aproape orice conversație.
Așadar, voi propune câteva definiții, le vom verifica în lumina Bibliei. Atunci când spunem că Dumnezeu este suveran, înțelegem că Dumnezeu are putere și autoritate într-o asemenea măsură, încât poate trece peste orice altă putere și autoritate. Aceasta este încercarea mea de a formula o definiție.
Nimic nu poate opri cu succes vreo acțiune, vreun eveniment, vreun plan sau vreun scop pe care Dumnezeu a hotărât cu certitudine să-l împlinească.
Este aceasta o idee biblică? Aceasta este întrebarea importantă, pentru că ceea ce cred eu, în sine, nu contează prea mult. Dar dacă ceea ce spun reflectă ceea ce spune Biblia, atunci contează enorm.
Suveran peste toate
Susțin că nimic nu poate împiedica sau opri planurile lui Dumnezeu. La finalul tuturor lucrurilor, Iov spune: „Știu că Tu poți totul și că nimic nu poate sta împotriva gândurilor Tale.” (Iov 42:2)
Cred că aceasta este una dintre cele mai bune definiții ale suveranității din Biblie. „El face ce vrea cu oastea cerurilor și cu locuitorii pământului și nimeni nu poate să stea împotriva mâinii Lui, nici să-I zică: «Ce faci?»” (Daniel 4:35)
Nimeni nu-L poate opri. Iată și o formulare pozitivă a faptului că Dumnezeu Își va împlini toată voia: „Eu sunt Dumnezeu, și nu este altul ca Mine.” Iar în versetul următor, El spune acest lucru despre dumnezeirea Lui: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare și Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea.” (Isaia 46:9,10)
Nu există niciun lucru pe care Dumnezeu să-l hotărască și pe care să nu-l împlinească. Nimic nu-L poate opri, iar El Își duce la îndeplinire toate planurile.
Una dintre cele mai cuprinzătoare afirmații despre suveranitatea lui Dumnezeu se găsește în Efeseni 1:11: „În El am fost făcuți și moștenitori, fiind rânduiți mai dinainte, după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale.” Tot ceea ce se întâmplă este în acord cu sfatul voii lui Dumnezeu. Apoi, aceste afirmații generale despre suveranitatea Lui pot fi verificate prin multe exemple concrete pe care Biblia ni le oferă.
Evenimente aparent întâmplătoare
Dumnezeu este suveran peste evenimentele care par întâmplătoare, așa cum citim în Proverbe 16:33: „Se aruncă sorțul în poala hainei, dar orice hotărâre vine de la Domnul.” Cu alte cuvinte, El este suveran chiar și peste ceva ce pare la fel de aleatoriu ca aruncarea zarurilor sau tragerea la sorți.
Natura
Dumnezeu este suveran peste natură: „Domnul face tot ce vrea în ceruri și pe pământ, în mări și în toate adâncurile. El ridică norii de la marginile pământului, dă naștere la fulgere și ploaie și scoate vântul din cămările lui.” (Psalmul 135:6,7) Sau, în Matei 8:27: „Oamenii aceia se mirau și ziceau: «Ce fel de om este acesta, de-L ascultă până și vânturile și marea?»” Vânturile și marea ascultă de porunca Lui.
Animalele
Dumnezeu este suveran și peste animale: „Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuși niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru.” (Matei 10:29) Cred că acesta este felul lui Isus de a vorbi despre cel mai mic și aparent neînsemnat eveniment din lume. În cazul acesta, este vorba despre o pasăre mică ce cade dintr-un copac, undeva într-o pădure pe care nimeni nu o cunoaște în afară de El. Și El hotărăște când cade.
Națiunile
Dumnezeu este suveran peste națiuni. Aici suntem la celălalt capăt al lucrurilor, în privința mărimii: „Și nu stăpânești tu peste toate împărățiile neamurilor? Oare n-ai Tu în mână tăria şi puterea, aşa că nimeni nu Ţi se poate împotrivi?” (2 Cronici 20:6) Nicio națiune nu face ceva ce Dumnezeu nu a rânduit. Sau, în Psalmul 33:10,11: „Domnul răstoarnă sfaturile neamurilor, zădărnicește planurile popoarelor. Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie și planurile inimii Lui, din neam în neam.”
Deciziile oamenilor
Dumnezeu este suveran peste fiecare decizie omenească.
„Planurile pe care le face inima atârnă de om, dar răspunsul pe care-l dă gura vine de la Domnul.” (Proverbe 16:1)
„Inima omului se gândește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii.” (Proverbe 16:9)
„Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește.” (Proverbe 19:21)
„Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.” (Proverbe 21:1)
Următoarea afirmație ar trebui așezată ca un steag deasupra fiecărui rău și a fiecărui păcat comis vreodată. Iosif le spune fraților lui, care îl vânduseră ca rob: „Voi, negreșit, v-ați gândit să-mi faceți rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine.” (Geneza 50:20) Același eveniment pe care voi l-ați plănuit spre rău, Dumnezeu l-a rânduit spre bine. Și apoi putem merge la Psalmul 115:3: „Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea.”
Așadar, răspunsul meu este: da, este biblic să spunem că Dumnezeu este suveran. Prin aceasta înțelegem că El are o asemenea putere și o asemenea autoritate, încât nimic nu poate opri vreo acțiune sau vreun scop pe care El a hotărât cu certitudine să-l împlinească.
Două mari adevăruri despre suveranitate
Care sunt lucrurile mari pe care trebuie să le vedem și să le înțelegem? Aș menționa două.
În primul rând, suveranitatea lui Dumnezeu este condusă de înțelepciunea Lui. „O, adâncul bogăției, înțelepciunii și științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui!” (Romani 11:33) Tot ceea ce este de nepătruns și de neînțeles pentru noi, este condus de cea mai adâncă înțelepciune divină. Dumnezeu nu face și nu îngăduie niciodată ceva lipsit de sens, întâmplător sau fără un scop infinit de înțelept. Acesta este un adevăr mare cu care trebuie să ne împăcăm atunci când ne gândim la suveranitatea lui Dumnezeu.
În al doilea rând, suveranitatea Lui este condusă de dreptatea și mila Lui. „Domnul este un Dumnezeu drept. Ferice de toți cei ce nădăjduiesc în El!” (Isaia 30:18) Sau: „Deci ce vom zice? Nu cumva este nedreptate în Dumnezeu? Nicidecum!” (Romani 9:14) Dumnezeu nu nedreptățește niciodată pe nimeni. Tot ce face El este drept și just. Dar nici măcar dreptatea nu este scopul final și cel mai înalt al înțelepciunii lui Dumnezeu. Scopul suprem este ca El să fie glorificat pentru mila și harul Lui față de răzvrătiți care nu meritau nimic.
El a plănuit și a împlinit în mod suveran mântuirea păcătoșilor prin moartea Fiului Său, pentru ca neamurile „să slăvească pe Dumnezeu pentru îndurarea Lui” (Romani 15:9). Sau, cum spune Efeseni 1:6: „spre lauda slavei harului Său.”
Așadar, acestea mi se par marile lucruri pe care trebuie să le înțelegem despre suveranitatea lui Dumnezeu. Mai întâi, suveranitatea Lui înseamnă putere și autoritate de neoprit peste toate lucrurile, inclusiv peste voința omului. Apoi, această suveranitate este întotdeauna în acord cu înțelepciunea Lui infinită, cu dreptatea Lui infinită și cu mila Lui infinită, arătată prin Isus Hristos.