cross one radio logo

În zilele noastre, încă avem nevoie de eroi. Fiecare persoană poate fi curajoasă și poate deveni un erou. În special ca și creștini, suntem în mod unic echipați din plin pentru a trăi o viață curajoasă.

 

Curajul este o virtute biblică

Urmăm un Rege care, plin de curaj, s-a confruntat cu moartea la Calvar. Reflectând la aceasta, G.K. Chesterton a scris : „Singurul dintre toate credințele, creștinismul a adăugat curajul în lista atribuțiilor Creatorului. Căci singurul curaj care merită să fie numit astfel, trebuie să însemne neapărat că sufletul trece de punctul său limită și nu se destramă.”

În ciuda importanței lui în Scriptură, curajul este una dintre virtuțile biblice cele mai trecute cu vederea printre creștinii de astăzi. Când citești cu atenție, vei descoperi că Biblia are multe referiri la curaj. Credincioșii sunt adesea chemați „să fie puternici și curajoși”, „să rămână fermi” și „să îndraznească”. În Iosua 1:9, Dumnezeu și-a provocat poporul: „Nu ți-am dat Eu oare porunca aceasta: „Întărește-te și îmbărbătează-te? Nu te înspăimânta și nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” La fel, Isus i-a îndemnat pe ucenicii Săi: „V-am spus aceste lucruri ca să aveți pace în Mine. În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33).

Există multe alte exemple de credință plină de curaj în Biblie. În Exodul 2, citim cum sfidarea unei mame fără nume împotriva unui tiran a dus la eliberarea unei națiuni. În Judecători 6, un om pe nume Ghedeon a fost chemat să conducă războinicii națiunii sale împotriva adversarilor lor. În 1 Samuel 17, îl întâlnim pe păstorașul David, care l-a ucis pe Goliat. În cartea Faptele Apostolilor, vedem că Evanghelia avansează prin biserica primară, în ciuda opoziției.

Regăsim multe exemple de curaj creștin de-a lungul Scripturii și a istoriei bisericii. După cum a scris autorul cărții Evrei, avem „un nor mare de martori” ca o dovadă a vieții credincioase și curajoase (Evrei 12:1).

 

Motorul curajului

De unde vine acest gen de curaj? Lumea presupune că este o trăsătură naturală; fie o ai, fie nu. Deși este adevărat că unele trăsături înnăscute sau tipuri de personalitate pot sprijini mai bine îndrăzneala, curajul este o virtute pe care oricare dintre noi o poate dezvolta, adoptând obiceiurile potrivite.

Trebuie să începem prin a accesa sursa corectă. Lumea ne spune să găsim curajul privind în interiorul nostru, dar Biblia ne spune să găsim curajul privind în sus. Curajul vine doar concentrându-te pe Isus. „Să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus”. (Evrei 12:1-2).

Când prinșii de război s-au întors la Ierusalim pentru a reconstrui zidul orașului, ei s-au confruntat cu pericolul și opoziția oamenilor din jur. Au fost nevoiți să lucreze la zid cu o sabie într-o mână și cu mistria în cealaltă. Neemia le-a poruncit: „Nu vă temeţi de ei! Aduceţi-vă aminte de Stăpânul, Cel Care este mare şi înfricoşător, şi luptaţi pentru rudele voastre, pentru fiii voştri, pentru fiicele voastre, pentru soţiile voastre şi pentru casele voastre.“ (Neemia 4:14).

Cuvântul englezesc „courage” (curaj) provine din latinescul cor care înseamnă „inima”. Credința curajoasă este tăria inimii produsă de iubirea lui Dumnezeu și turnată prin Duhul Sfânt (Romani 5:3-5; 2 Timotei 1:7). Când oamenii se gândesc la curaj, ei tind să se gândească doar la vitejie în fața morții. Dar este mult mai mult decât atât. Curajul înseamnă să faci ceea ce este bine atunci când ești tentat să faci ce este rău. Înseamnă să faci ceea ce este greu atunci când vrei să o iei pe calea ușoară. Să spui adevărul atunci când ești tentat să minți. Curajul intră în joc atunci când caracterul tău este testat. Ne menține sinceri, ascutători și credincioși chiar și în cele mai nefavorabile condiții. După cum a scris C.S. Lewis, “Curajul nu este pur și simplu una dintre virtuți, ci forma fiecărei virtuți în punctul de încercare. “

Când vedem un artist a cărui pricepere este mult peste medie, o numim virtuozitate. Ei au depășit așteptările într-o asemenea măsură încât insuflă uimire și admirație. Curajul este ca o virtuozitate în caracterul oamenilor. Prin urmare, cei mai curajoși nu sunt întotdeauna cei mai impresionanți în ochii lumii. În schimb, ei sunt cei care au mintea ascuțită, inimile mari și umerii suficient de largi pentru a suporta poverile vieții. Virtuozitatea caracterului este motorul vieții curajoase.

 

Obiceiurile curajului

Virtuțile sunt acele atribute de caracter create prin decizii repetate. După cum a scris Justin Whitmel Earley, „Toți cei care doresc să fie atenți la cine devin trebuie să realizeze că formarea începe cu un cadru de obiceiuri.” Obiceiurile noastre sunt ciocanul și dalta care sculptează virtutea, așa că ar trebui să urmăm obiceiuri care clădesc virtutea curajului în viața noastră. Dar care sunt aceste obiceiuri?

1. Exersează credința în Hristos în viața de zi cu zi.

Poți să te înfrunți cu marile furtuni ale vieții doar exersând credința în Isus împotriva haosului vieții cotidiene. În Marcu 4:35-41, Isus și-a salvat ucenicii din furtună liniștind marea. Cu toate acestea, nu ar trebui să trecem cu vederea faptul că Isus și-a luat și ucenicii prin furtună, urmând să-i mustre că au răspuns cu frică în loc de credință. Această poveste ne învață că El ne salvează din furtuni, nu neapărat de furtuni.

Dragostea lui Hristos este suficient de puternică pentru a ne face mai mult decât biruitori (Romani 8:37-39). Nu ești chemat să fii curajos pentru că ai ceva de dovedit, ci pentru ceea ce a dovedit Isus pentru tine. Exersează curajul centrat pe Hristos în viața de zi cu zi și vi putea cânta împreună cu John Newton și William Cowper: „Pleacă de la mine necredință, Salvatorul meu este aproape/Și cu siguranță va apărea pentru salvarea mea/În rugăciune mă voi lupta, iar El o va împlini/Cu Hristos în mine, zâmbesc furtunii.”

2. Fă pași mici spre curaj.

Copiii trec prin progresia naturală a târârii, a mersului, apoi a alergării. În mod similar se zidește și curajul prin credința în Isus.

S-ar putea să ai un început slab, iar asta e în regulă. Este asemănător cu antrenamentul. Începi ușor, ușor, până când îți dezvolți abilitățile și forța necesară pentru provocări mai mari.

Cercetătorii au descoperit că, prin expunerea treptată la temerile cuiva, o persoană poate începe să depășească acele fobii sau anxietatea. Chiar mai bine, psihanaliștii au observat că cei care se dezvoltă prin expunerea la temerile lor manifestă o mai mare încredere și disponibilitate de a face față provocărilor din alte domenii ale vieții. Confruntarea cu frica ta în orice domeniu al vieții are un impact asupra curajului tău. Deci, nu evitați oportunitățile de a ieși din zona de confort sau de a vă confrunta cu o frică.

3. Fii parte din comunități care să aducă încurajare și solidaritate.

În cartea „Live Not by Lies”, Rod Dreher împărtășește zeci de povești ale dizidenților creștini care au supraviețuit opresiunii sovietice din Cehoslovacia și din alte națiuni. Una dintre strategiile principale, în special cea din „Revoluția de catifea”, a fost formarea de comunități intenționale. Aceste comunități erau grupuri subterane care se întâlneau în scopul educării, formării, încurajării și inspirării.

Poți construi astfel de comunități care studiază Scriptura, care citesc cărți bune și care te încurajează să-ți dedici viața chemării pe care ți-a făcut-o Dumnezeu. Adesea, factorul cheie de care ai nevoie pentru a-ți asuma anumite riscuri îndrăznețe sau sacrificii curajoase este o echipă de suporteri în jurul tău. O comunitate voluntară poate fi formată cu ușurință acolo unde există deja o comunitate creștină, cum ar fi biserica, lucrarea colegială sau alt grup orientat spre Împărăție.

 

Curajul este necesar

Lumea noastră are deja prea multe celebrități și influenceri. Ceea ce ne trebuie adevărat sunt mai mulți eroi care să evite viața bazată pe plăcerea personală, pentru o chemare mai nobilă a sacrificiului de sine în vederea binelui cel mai înalt. Prin Evanghelia lui Isus, poți să clădești virtutea curajului, astfel încât, în ceasul nevoii, împuternicit de Duhul Sfânt, să fii eroul care Dumnezeu te cheamă să fii.