Cetăți au fost pierdute din pură lipsă de imaginație. Generalul nu poate vedea prin ochii inamicului, nu poate anticipa strategiile dușmanului și astfel îi permite să intre în cetate. Îl lăsăm noi pe cel rău să intre în viața, inima și mintea noastră din neveghere? Să lupți cu dușmanul care stă la poartă gata să dea buzna înăuntru este greu; să nu lăsăm ușa din spate descuiată, să nu îi lăsăm o portiță prin care ar putea să intre în viața noastră.
Cum descoperim mica deschizătură prin care a intrat inamicul? Faceți pe avocatul diavolului. Puneți-vă întrebarea: Dacă aș fi Satana și aș dori să-mi distrug sufletul, cum aș face-o? Gândește-te cu adevărat, mai întâi, pentru că te va ajuta să te cunoști mai bine. În al doilea rând, pentru că Satana se gândește la tine și intenționează să exploateze toate mijloacele posibile pentru condamnarea ta.
Cu alte cuvinte, urmărește filmul vieții tale. Echipele își studiază adversarii pentru a le afla punctele slabe și pentru a descoperi vulnerabilitățile. Își urmăresc adversarul. Cum gândesc? Care sunt tendințele lor? Ce încearcă să ascundă? Iar cele mai bune echipe urmăresc filmul nu doar al adversarilor, ci și al lor. Când inamicul ne privește, ce vede? Unde suntem slabi, vulnerabili? Ce vrea să exploateze? Cum plănuiește să ne lovească?
Drumul către suflet
În primul rând, luați în considerare care sunt membrele sau organele pe care Satana vrea să le recruteze. Prin ce mijloace te ademenește el să păcătuiești?
Intenționează el să pătrundă în sufletul tău prin ochii tăi? Te ademenește el cu imagini pline de imoralitate? Te încurajează el să te încarci cu emisiune după emisiune, joc după joc? Poate că majoritatea nu sunt rele, dar atunci când se adună, ele formează o mlaștină a mondenității în care ne mor afecțiunile spirituale. Observați că fructul a pătruns întâi în ochii Evei înainte de a ajunge în gura ei: „Când femeia a văzut că pomul era bun pentru hrană, că era o plăcere pentru ochi și că pomul era de dorit ca să facă pe cineva înțelept, a luat din rodul lui și a mâncat.” (Geneza 3:6).
Sau poate că ispitele tale sunt auditive, apropiindu-se prin ușa laterală a urechilor tale. Asculți cântec după cântec, podcast după podcast — unele de o asemenea natură încât, dacă ar trebui să fie difuzate din greșeală în timpul bisericii, mai degrabă ți-ai sparge telefonul decât să le lași să continue. Ce veghetori îngăduitori stau la post la lobul unora dintre urechile noastre. Amintește-ți, creștinule, că prima ispită a venit prin ureche înainte de a veni prin ochi: „Șarpele era mai viclean decât orice vietate a câmpului, pe care o făcuse Domnul Dumnezeu. El i-a zis femeii..” (Geneza 3:1).
Și odată ce ne-a obținut urechile și ochii, Satana dorește ca mâinile noastre să manipuleze și să distribuie răul: „A luat din rodul lui și a mâncat. I-a dat și soțului ei, care era cu ea, și a mâncat și el.” (Geneza 3:6). Mâinile tale caută să facă răul? Apucă ele mouse-ul noaptea și fac clic, clic, clic (în intimitate)? „Dacă mâna ta te face să păcătuiești, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri în viață schilod, decât să ai două mâini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge.” (Marcu 9:43).
Dar Satana trebuie să te ducă mai aproape de rodul păcatului, așa că iubește picioarele neglijente. Poate că știi din experiență cât de mult rău inviți în viața ta atunci când aceste picioare se rătăcesc la bar, sau în casa unei anume femei, sau la anumite petreceri. Tatăl înțelept își sfătuiește fiul: „Fiule, păstrează-ți calea departe de ea, nu te apropia de ușa casei ei.”(Proverbe 5:8). Călătoria chiar și în apropierea ușii ei poate fi o condamnare la moarte.
Să nu-ți trădeze pantofii din picioare rugăciunea de pe buze: „Nu mă duce în ispită.” Picioarele care se rătăcesc în păcat o iau la fugă și se ascund de Dumnezeu: „Adam și soția lui s-au ascuns de fața Domnului Dumnezeu printre pomii din grădină.” (Geneza 3:8).
Și nu trebuie să uităm de limbă, acest vas de foc care navighează din porturile iadului (Iacov 3:6). Ești un tată aspru? Îți biciuiești soțul/soția, îți retezi cel mai drag tovarăș cu critici ascuțite? Ești o soție bârfitoare sau cicălitoare? Ce ciocolată îți poate pune Satana pe limbă pentru ca tu să te dedai la acea dulce calomnie, lingușeală, bombăneală sau acea jumătate de adevăr? „Femeia”, s-a grăbit Adam să acuze, „Femeia pe care mi-ai dat-o ca să fie cu mine, ea mi-a dat din pom și am mâncat.” (Geneza 3:12).
Vremea trădării
Dincolo de aceasta, ar trebui să ne gândim: Când este cel mai bine să dăm lovitura? Ce zici de noaptea târziu, când ar trebui să te ferești de ispite cu cea mai mare grijă? Când te simți cel mai stresat, mai anxios și mai puțin vigilent? Când se apropie examenele? Când rămâi în urmă la serviciu? Când viața de familie lasă de dorit sau când datoriile se adună?
Am observat că Satana așteaptă adesea să mă atace imediat după un triumf spiritual. Porumbelul vine peste noi, auzim din nou: „Tu ești fiul Meu preaiubit”, iar apoi Satana ne vizitează în pustie. Este un nebun să vă întindă o ambuscadă în ziua victoriei. Nu, el se retrage și așteaptă ca tu să te relaxezi înainte de a lansa întăriri. Spiritul întunecat se întoarce cu diavoli mai răi decât el însuși. Poate atunci când casa doarme; poate la prânz, când vigilența ta slăbește; poate în timpul săptămânii, când monotonia amorțește seriozitatea păcatului, iar răcorirea de duminică se epuizează.
Poate în weekend, când lumea e mai relaxată și imoralitatea se vinde la preț redus. După o săptămână lungă, vine oare gândul: am muncit din greu; merit o mică plăcere, nu-i așa? Satana știe care sunt cele mai bune momente pentru a te ataca. Tu știi? Atunci când Isus „nu mânca nimic” și „era flămând”, Satana a scos altileria grea (Luca 4:2-3).
Oameni ca niște marionete
Poți să detectezi un model al oamenilor pe care Satana adoră să îi folosească ca porumbei mesageri pentru a livra ispita împotriva ta? „Dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!” (Matei 18:7). Atunci când lași garda jos, cu cine și-ar dori Satana să te vadă că petreci timp? Care Dalila te va tunde? Ce companie rea amenință bunele tale moravuri? O soție nebună te sfătuiește să-L blestemi pe Dumnezeu și să mori? Prietenii îți aștern mizerii peste cele mai adânci suferințe? Un coleg de cameră bârfitor, un coleg de serviciu cochet, un tată infidel, un coleg de clasă monden — în ce relații caută Satana să-și lase amprenta?
În continuare, ia în considerare nu numai cu cine adoră el să te vadă că petreci timp, ci și persoanele cu care nu i-ar plăcea să te vadă. De cine vrea el să te țină departe? Gondor din „Stăpânul inelelor” avea nevoie de Rohan, David avea nevoie de bărbați puternici, frații au nevoie de frați, surorile au nevoie de surori. Cum poate Satana să ruineze această nevoie binecuvântată din viața ta?
Oh, păcatul delicios al invidiei se poate dovedi cel mai eficient aici. Îi place să tulbure stupul cu acest păcat — să ne ceară să ne îndepărtăm de cei mai evlavioși, mai înzestrați și mai simpatici decât noi. Ce suspiciune sau mândrie spirituală te poate convinge că, până la urmă, nu ai, de fapt, nevoie de biserică? Sau poate că te încolțește mai subtil prin suprasolicitare ori prin recreere fără rost. „Cine se izolează își caută propria plăcere, el se dezlănțuie împotriva oricărei înțelepciuni.” (Proverbe 18:1).
Ce buruieni seamănă Satana în câmpurile prieteniei tale? Egoismul? Apatia? Care sunt relațiile pe care trebuie să le consolidezi? Cu ce persoane ar trebui să te înconjori mai mult? Ce hobby-uri ar trebui să treacă în plan secundar? Cine te inspiră să-L urmărești pe Hristos din toată inima ta?
Bunurile care ne sunt zei
În cele din urmă, ca doar un început al contemplațiilor tale, gândește-te la ce greutăți ar folosi Satana pentru a-ți lega sufletul de această lume. Multe lucruri sunt legitime, dar nu toate sunt utile. Ele pot fi chiar utile pentru alții, dar nu și pentru noi. Fostul alcoolic refuză o bere la meci. Bărbatul care se luptă cu pofta își șterge Instagram-ul. Femeia singură își limitează lectura romanelor de dragoste.
Mâna este un lucru bun, menit să-L slăvească pe Domnul. Dar dacă te face să păcătuiești, taie-o, frate (Matei 5:30). Ochiul este pentru a contempla priveliști frumoase, dar dacă ochiul tău te face să păcătuiești, soră, scoate-l (Matei 5:29). Este mai bine, spune Isus, să șchiopătezi prin această viață scurtă mutilat, sau să înduri aici parțial orb, decât să te agăți de toate aceste lucruri bune, să le folosești greșit și să te duci în iad.
Dar nu ne putem opri aici, doar la greutăți. Luați în considerare, în sfârșit, un subiect de mare interes al diavolului: Cele mai bune daruri ale lui Dumnezeu pentru noi. Poate că el acuză, așa cum a făcut cu Iov, că ne temem de Dumnezeu doar din cauza tuturor acestora. Oare are dreptate?
Ce relații, dacă ar fi amenințate, ne-ar putea determina să ne lepădăm de Domnul nostru? Ce iubiri — mamă, soție, copil — își încalcă propria graniță și se așează ca niște rivali, pe tron? Ce Isaac nu am pune pe altar dacă Dumnezeu ar cere acest lucru? Asupra cărei binecuvântări nu am putea, prin cea mai neagră durere, să rostim: „Domnul a dat, Domnul a luat, fie Numele Domnului binecuvântat!”. (Iov 1:21)? Satana intenționează să răsucească cele mai alese binecuvântări ale lui Dumnezeu în jurul sufletelor noastre pentru a sufoca sămânța.
Creștinule, ai un dușman care stă ghemuit la ușa ta. Gata să dea buzna înăuntru. Dorința lui este să te aibă pe tine, iar tu trebuie să-l stăpânești. Pentru a te apăra cel mai bine, cunoaște-te pe tine însuți. Prin ce mijloace vrea el să-mi captureze sufletul? În ce momente, cu ce oameni și jucându-se cu care dintre darurile mele vrea să el să mă ruineze? Ia-ți timp și depune efort pentru a te gândi: Dacă aș fi Satana, cum m-aș distruge?