Câți dintre tinerii creștini care încep să se întâlnească cu un necredincios au plănuit să facă acest lucru? Bănuiesc că puțini creștini și-au propus să se întâlnească în mod intenționat (cu atât mai puțin să se căsătorească) cu un necredincios. Întrebarea nu este chiar atât de controversată în teorie. Ar prefera cineva care Îl iubește cu adevărat pe Isus să se căsătorească cu cineva care nu Îl iubește? Nu, dar atunci când apare întrebarea, ea nu mai este una teoretică. În momentul în care el sau ea întreabă despre întâlnirea cu „un necredincios”, necredinciosul are deja un nume, o poveste, adesea o înfățișare atractivă și un bun simț al umorului.

Când ne propunem să ne căsătorim, bineînțeles că vrem să ne căsătorim cu un credincios. Vrem să citim Biblia împreună, să ne rugăm împreună, să mergem împreună la biserică, să slujim împreună. Dar din varii motive, credincioșii se luptă adesea să găsească bărbatul sau femeia potrivită. În primul rând, oamenii se căsătoresc mai târziu, ceea ce înseamnă că mulți trebuie să caute mai mult sau să aștepte mai mult. De asemenea, unii creștini au avut deja experiențe mai neplăcute întâlnindu-se chiar cu creștini.

Având în vedere acest lucru, chiar nu ar trebui să ne surprindă că unii credincioși se gândesc să lege o relație romantică cu persoane din afara bisericii. Poate și tu te gândești că ai mai multe opțiuni din care să alegi și poți avea în continuare unele lucruri în comun cu persoana respectivă. De fapt, la început poate părea că ai mai multe în comun cu necreștinii din online sau cu colegii din clasa ta decât cu persoanele disponibile pe care le vezi în fiecare duminică la biserică.

Dar nu asta ți-ai dorit, nu-i așa? Acesta nu a fost Planul A, sau B, sau chiar C. Ești aici pentru că ai rămas fără planuri bune. Vă scriu pentru a vă încuraja să continuați și să nu vă mulțumiți cu un plan care vă va conduce la suferință.

Numai în Domnul

Când vine vorba de întâlniri cu necredincioși, versetul care adesea îmi vine imediat în minte este 2 Corinteni 6:14: „Nu vă înjugați la un jug nepotrivit cu cei necredincioși ”. Este cu siguranță relevant pentru întrebarea noastră (și vom reveni la ea într-un moment), dar versetul nu este doar despre căsătorie. Nu, probabil cel mai clar răspuns dat într-un singur verset este adeseori trecut cu vederea. 1 Corinteni 7:39 spune:

„O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăiește bărbatul; dar dacă îi moare bărbatul; este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.”

Versetul ar putea să fie puțin neclar la început, dar pentru apostolul Pavel nu a fost deloc. După ce a abordat diverse circumstanțe în care urmașii lui Isus s-ar putea căsători (sau nu), el se referă la un grup mai mic, dar prețios, din biserică: femeile care au rămas văduve. Nu ar trebui să presupunem că ceea ce spune el în versetul 39 se aplică numai văduvelor (de parcă cei care nu sunt încă căsătoriți ar fi liberi să se căsătorească în afara Domnului). Nu, dacă un creștin decide să se căsătorească, el sau ea este liber să se căsătorească cu cine dorește, dar numai în Domnul.

Acea sintagmă care se află la sfârșitul sfatului oferit de către Pavel pentru credincioșii singuri este scrisă cu majuscule în scrisorile sale. La începutul acestei scrisori, el spune: „Către biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfinți . . .” (1 Corinteni 1:2). Și încheie scrisoarea pe aceeași notă extrem de importantă: „Iubirea Mea să fie cu voi toți în Hristos Isus. Amin” (1 Corinteni 16:24). În a doua sa scrisoare către aceeași biserică, el scrie: „Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut noi” (2 Corinteni 5:17).

De peste douăzeci de ori, numai în 1 Corinteni, el folosește expresia „în Domnul” sau „în Hristos”. Această frază, pentru apostol, nu a fost doar o etichetă spirituală a sfatului său despre o decizie înțeleaptă cu privire la căsătorie; aceasta însemna totul pentru el. După cum credea el, facem tot ceea ce facem, în special angajamentele și chemările noastre majore, în Domnul. Pentru un creștin, pur și simplu nu există alt loc unde ar trebui să fie, decât în Hristos, cu atât mai mult în privința căsătoriei.

Ce ar trebui să spună o căsătorie?

Însă expresia „în Domnul” are și alte semnificații. În primul rând, un creștin face tot ce face în Hristos, cu atât mai mult în privința căsătoriei. În al doilea rând, căsătoria este concepută în mod unic pentru a dezvălui ce înseamnă să trăiești în Hristos. Această iubire, dintre toate iubirile umane, a fost modelată după iubirea dintre El și biserică.

„De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup.” Această taină este profundă și se poate referi la Hristos și la biserică. (Efeseni 5:31–32)

Cele mai multe căsătorii din lume nu ilustrează relația dintre Hristos și biserică. Soții nu se dau pe sine pentru soțiile lor (Efeseni 5:25). Ei înșiși nu citesc cuvintele lui Dumnezeu, cu atât mai puțin își clădesc căsătoriile pe ele (versetul 26). Ei nu urmăresc sfințenia și nu încurajează la asta (versetul 27). Ei nu se bucură de ea așa cum se bucură Isus de noi (versetul 33). De asemenea, multe soții nu se supun soților pe care i-au primit de la Dumnezeu (versetul 22). Ele nu-și respectă mirele și nu îl susțin (versetul 33). Și astfel căsniciile lor deformează povestea pe care ar trebui să o spună. Dragostea lor deformează și strică capodopera lui Dumnezeu.

Când Pavel spune: „Căsătorește-te în Domnul”, el spune: „Spune adevărul despre Hristos și despre Biserică”. Transmite prin căsnicia ta ce a vrut să spună căsătoria. Căsătorește-te într-un mod care să Îl pună pe Dumnezeu și slava Lui în lumină, păcatul și harul Lui, crucea și mormântul, raiul și iadul, mai degrabă decât să le întunece, așa cum se întâmplă la mulți.

Suntem înjugați la un jug nepotrivit?

Acum să ne uităm la textul (oarecum ciudat) care adesea ne vine în minte mai întâi când vorbim despre a ne întâlni sau a ne căsători cu necredincioși:

„Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul Meu”. ( 2 Corinteni 6:14-16)

Spun „ciudat”, pentru că aceste versete nu spun nimic explicit despre dragoste sau căsătorie. Un jug era un ham pus peste două animale care trăgeau împreună. Dacă animalele erau nepotrivite (să spunem un bou și un măgar, Deuteronom 22:10), unul va fi dus în rătăcire de celălalt. Așa este și cu un suflet, spune Paul. El avertizează biserica despre relații și tovărășii greșite. În acest caz, acele tovărășii greșite se formau în interiorul bisericii împotriva mesajului și slujirii sale. Este un verset bun pentru a avertiza pe cineva să nu se căsătorească cu un necredincios, dar poate nu în modul în care ne așteptăm.

Deci de ce-am ajuns să vorbim aici despre căsătorie? Pentru că niciun jug nu are mai multă greutate sau nu este mai influent, la bine sau la rău, decât căsătoria.

Căsătoria fără Dumnezeu

Imaginează-ți, pentru o clipă, viața de familie reală, suișurile și coborâșurile, începuturile și opririle, bucuriile și agonia. Este foarte greu de înțeles pentru o persoană singură, dar încearcă.

Imaginează-ți că după șapte ani te îmbolnăvești brusc și ajungi la spital. Cele mai defavorabile scenarii devin acum realitate. Soțul tău intră în camera ta de spital, ia un scaun, îl trage aproape, te ține de mână – și nu te poți ruga împreună cu el. Doar stai și privești făcându-ți griji. În cele din urmă el spune: „Totul va fi în regulă”.

Imaginează-ți să îți vorbească Dumnezeu din Cuvântul Său într-o dimineață, fiind copleșit de măreția și mila Sa, să începi să verși lacrimi, dar să nu poți împărtăși ceea ce simți cu partenerul tău de viață, iar fața lui este lipsită de emoție. Este amabil și fericit să asculte, dar nu poate vedea sau simți ceea ce vezi și simți tu. Nu poate împărtăși vreodată astfel de momente cu tine.

Imaginează-ți că ești într-un conflict cu partenerul tău. Nu un conflict de genul: „Nu mi-a plăcut cum ai spus asta”, ci un conflict „Nu vreau să mai stau cu tine”, și nu este Hristos de partea voastră. El nu crede că Dumnezeu v-a unit. El nu crede că a făcut promisiuni înaintea lui Dumnezeu. El nu crede că există consecințe dincolo de această viață.

Imaginează-ți că încerci să îți înveți copiii despre Isus citind Biblia cu ei, rugându-te cu ei, cântând împreună cu ei, însă el stă mereu retras în cealaltă cameră. Merge la biserică doar de Crăciun și de Paște. Imaginează-ți cum copiii voștri văd, zi de zi, că tata nu crede ce le spune mama. Imaginează-ți cât de dezorientați vor fi.

Imaginează-ți că trebuie să iei o altă decizie importantă cu privire la o casă, un împrumut, educația copilului sau o criză în familia extinsă și nu ai un singur verset pe care să vă bazați amândoi. Nu puteți asculta Cuvântul lui Dumnezeu împreună, pentru că el nu crede că Dumnezeu vorbește. Biblia este doar o altă carte bună, pe un raft cu multe alte cărți bune.

Acestea sunt câteva dintre multele scenarii în care credința în Dumnezeu schimbă totul cu privire la o căsătorie , unde, „în Domnul” dintr-odată contează cu adevărat. Bănuiesc că unii tineri creștini sinceri se gândesc la a se căsători cu un necredincios pentru că încă nu își pot imagina cum va fi cu adevărat căsătoria. Pentru un credincios, o căsătorie fără Dumnezeu ar fi o viață întreagă fără soare, o velă fără vânt, o iubire fără iubirea adevărată.

Sursa: Desiring God