Înainte ca Statele Unite ale Americii să devină o națiune independentă, reprezentanții coloniilor americane s-au întâlnit pentru a discuta modul în care puteau face față dominației britanice. Această întâlnire istorică a avut loc în 1774, la Philadelphia, în sala cunoscută sub numele de Carpenters’ Hall. Philadelphia a fost aleasă ca loc al acestei adunări datorită poziției sale centrale și importanței sale ca oraș mult mai mare decât alte localități din colonii, precum New York, care era considerat prea mic pentru un eveniment de o asemenea amploare.
Însă ceea ce face această întâlnire cu adevărat remarcabilă nu este doar scopul politic, ci și modul în care s-a început adunarea — cu o propunere de rugăciune. Samuel Adams, un reprezentant al coloniei Massachusetts, a sugerat ca prima ședință a Congresului Continental să se deschidă printr-o rugăciune. Această idee a stârnit o dispută intensă, întrucât cei prezenți proveneau din diverse confesiuni creștine și nu obișnuiau să se roage împreună. Diferențele între catolici, protestanți și chiar între diferitele denominațiuni protestante erau adesea văzute ca bariere serioase în colaborarea religioasă.
În această atmosferă de neîncredere și diversitate religioasă, Samuel Adams a făcut o declarație care a marcat un moment important în istoria dialogului interconfesional: el a spus că poate să se roage alături de orice persoană care iubește pe Dumnezeu și își iubește țara, indiferent de apartenența religioasă. Astfel, Adams a propus ca pastorul anglican Jacob Duche să deschidă oficial congresul cu o rugăciune. Chiar dacă Duche a venit îmbrăcat în veșmintele clericale elaborate, care nu erau pe placul puritanilor prezenți, rugăciunea sa a fost un moment de unitate simbolică.
În cadrul rugăciunii, Duche a citit un pasaj din Psalmul 35, considerat profetic pentru situația lor — credincioșie față de cineva care trădează. Citirea a fost percepută ca fiind extrem de potrivită pentru momentul istoric și pentru scopul adunării.
Această deschidere prin rugăciune a reprezentat o manifestare timpurie a spiritului de unitate din America colonială. Reprezentanții provenind din diferite denominațiuni au reușit să depășească diferențele confesionale pentru a găsi un punct comun în numele unei cauze importante. Rugăciunea încheiată în numele lui Isus Hristos a simbolizat această unitate, în ciuda diversității religioase.
Începuturile adunărilor care au condus la formarea Statelor Unite au inclus nu doar discuții politice, ci și un moment de dialog și unitate spirituală între oameni de credințe diferite. Această experiență arată cum, în condiții de tensiune și incertitudine, dialogul și respectul reciproc pot deschide drumuri pentru cooperare, chiar și între grupuri care prezintă diferențe majore.