În 2023, un terorist islamic a ucis un slujitor al altarului și a rănit alte patru persoane în orașul spaniol Algeciras, strigând „Moarte creștinilor” și „Allah este mare”. În Regatul Unit, un asistent social creștin, Felix Ngole, și-a pierdut oferta de muncă după ce compania a aflat că acesta susținea „convingeri religioase tradiționale” privind homosexualitatea. Aceste două incidente au fost incluse într-un raport din 2024 despre intoleranța și discriminarea creștinilor în Europa, realizat de organizația OIDAC. Cu o creștere anuală a atacurilor împotriva creștinilor, Uniunea Europeană încearcă să găsească soluții pentru prevenirea acestor acțiuni în următorul an.
În ciuda faptului că nu sunt încă în discuție măsuri concrete pentru protejarea creștinilor, europarlamentarii și președintele Mișcării Creștine Politice Europene, Valeriu Ghilețchi, recunosc că este necesar să facă mai multe pentru a câștiga siguranța acestora. Hélène Selderhuis, membră a partidului olandez SGP și colaboratoare a europarlamentarului Bert-Jan Ruissen, a pus în lumină faptul că un grup de europarlamentari a reluat anul trecut discuțiile despre libertatea religioasă, formând „Intergrupul pentru libertatea religiei, credinței sau conștiinței”, care vizează protejarea celor persecutați din cauza credinței lor la nivel global. Grupul a fost reînnoit în 2024 și include membri din diverse grupuri politice din Parlamentul European.
Europarlamentarii Bert-Jan Ruissen și Miriam Lexmann au solicitat, de asemenea, reînființarea postului de „trimis special al UE” pentru a aborda atacurile împotriva creștinilor. Această cerere a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Este important să facem acest apel acum, la începutul noii Comisii Europene”, a declarat Ruissen. Deși nu este prima dată când UE abordează acest subiect, funcția de ambasador special a rămas vacantă timp de cel puțin trei ani. Ruissen atrage atenția asupra situației dificile a creștinilor din Siria, Pakistan, India și Nigeria, punând în lumină faptul că persecțiile continuă să se înmulțească.
O altă provocare pentru libertatea creștină în Uniunea Europeană sunt legislațiile aflate în dezbatere. Printre acestea se numără interzicerea terapiilor de conversie și o propunere de lege privind infracțiunile de ură. Deși obiectivul de combatere a urii poate părea pozitiv, Ruissen și Selderhuis sunt îngrijorați că legea ar putea afecta libertatea religioasă. Dacă legea ar fi adoptată, ar putea exista pedepse pentru cei care refuză să folosească pronumele preferate ale unei persoane sau pentru cei care susțin familia tradițională. În plus, mai multe țări din UE, precum Germania, Franța și Spania, au deja legi care interzic terapia de conversie, iar organizațiile creștine care ajută persoanele să depășească homosexualitatea ar putea fi afectate.
Deși protecția libertății religioase pentru creștini în UE rămâne un subiect incert, Valeriu Ghilețchi oferă un exemplu de speranță. În 2015, el a vorbit despre experiența sa de creștin în perioada sovietică în Moldova, ceea ce a avut un impact semnificativ asupra adoptării unei legi care proteja drepturile creștinilor în școli și locurile de muncă. Ghilețchi consideră că poveștile autentice ale creștinilor pot schimba mentalități și pot contribui la păstrarea libertății religioase. El evidențiază că, la fel cum Apostolul Pavel a folosit cetățenia romană pentru a răspândi Evanghelia, creștinii europeni ar trebui să fie mai activi în promovarea credinței lor și să fie deschiși în fața provocărilor actuale.
Astfel, în ciuda dificultăților, există încă speranță pentru protejarea drepturilor creștinilor în Uniunea Europeană, iar liderii creștini continuă să lupte pentru libertatea de a-și trăi credința.