În Finlanda, rafturile sunt invadate de elfi, urși polari și unicorni. Scenele biblice, îngerii sau bisericuțele decorative, au dispărut aproape complet.
Absența simbolurilor creștine este izbitoare. În locul lor, apar reviste și calendare care promovează o versiune păgână a sărbătorii. Magia Crăciunului, celebrarea darului lui Dumnezeu pentru oameni, riscă să fie redusă la o simplă manifestare comercială.
Această tendință nu se limitează doar la comerț. Școlile se confruntă de asemenea cu dificultăți în a se poziționa față de Crăciun. Pentru a evita orice implicare religioasă, unele instituții aleg să elimine complet conținutul creștin din programe și festivități.
Această abordare este însă periculoasă și din punct de vedere educațional. Creștinismul a modelat cultura europeană timp de două milenii. Nașterea lui Isus a inspirat compozitori, pictori, sculptori și poeți. Majoritatea operelor de artă europeană au rădăcini creștine, iar tradițiile, colindele și simbolurile de Crăciun nu pot fi înțelese fără cunoașterea primului Crăciun. Fără educație culturală, riscăm să formăm generații lipsite de reper.
Argumentele legate de toleranță și neutralitate sunt frecvent invocate pentru eliminarea simbolurilor religioase. Totuși, toleranța ar trebui să permită acceptarea și chiar celebrarea prezenței creștine, iar neutralitatea absolută nu este posibilă: orice societate se bazează pe valori, fie ele religioase sau nu.
În ultimele decenii, multe țări occidentale s-au distanțat de patrimoniul lor creștin.
Într-o societate în care libertatea religioasă este folosită uneori pentru a promova ateismul, creștinii trebuie să-și afirme identitatea și să-și păstreze sărbătoarea. Deși păgânismul amenință să umbrească Crăciunul, cuvintele lui Isus rămân actuale: „Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o” (Ioan 1:5). Lipsa simbolurilor creștine ar trebui să ne inspire să lucrăm, să ne rugăm și să fim lumini.