Grégor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept și Justiție (ECLJ), a discutat în cadrul podcastului CNE despre inițiativa cetățenească europeană pentru accesul la avort, afirmând că scopul acesteia este de a face ineficiente legile naționale în domeniu. Puppinck consideră că, prin această inițiativă, se urmărește crearea unui „turism al avorturilor” în Europa, având ca obiectiv folosirea banilor contribuabililor europeni pentru finanțarea acestui demers.
Puppinck a pus în lumină faptul că, acum zece ani, el a fost implicat într-o altă inițiativă cetățenească europeană – Unul dintre noi, care avea scopul opus, respectiv protejarea vieții. Spre deosebire de acea inițiativă, care punea accent pe idea de colectivitate, actuala inițiativă My Voice, My Choice pune accent pe interesul individual, un demers pe care Puppinck îl consideră narcisist. Inițiativa cere ca avortul să devină accesibil și sigur pentru toate femeile, promițându-le o viață mai liberă și mai sigură, indiferent de condițiile în care trăiesc.
Potrivit site-ului oficial, lipsa accesului la avort este o problemă în multe părți ale Europei, iar organizațiile care susțin inițiativa sunt de părere că Uniunea Europeană trebuie să asigure o terminare sigură a sarcinii pentru femeile care nu pot avea acces la acest serviciu. Ei argumentează că lipsa accesului la avort sigur duce la pierderi și distrugerea de vieți, iar acest lucru trebuie să înceteze. Până acum, au fost adunate peste un milion de semnături din șapte țări, iar cererea va fi prezentată Comisiei Europene pentru a începe o procedură legislativă, care ar putea ajunge chiar în Parlamentul European.
Schimbarea dorită prin această inițiativă este ca femeile să aibă posibilitatea de a recurge la avort, chiar și în statele unde acesta este interzis sau restrictiv. Puppinck consideră că, în realitate, totul se reduce la bani și că, de fapt, se urmărește crearea unei industrii de avorturi care să atragă femei din țări cu legi restrictive.
Puppinck critică abordarea inițiativei, afirmând că se răspândește panică și confuzie cu privire la avort. Potrivit lui, nu există un „drept” universal la avort, chiar și în țări precum Franța, unde avortul este reglementat de constituție, avortul rămânând o excepție reglementată prin lege. În majoritatea statelor UE, avortul este reglementat în mod similar, cu excepția Poloniei și Maltei, care interzic avortul complet. Puppinck consideră că mișcările pro-avort încearcă să creeze o atmosferă care să inducă teamă pentru a justifica o schimbare a legislației europene, chiar dacă în realitate legislația europeană nu este aproape deloc amenințată de o interdicție a avortului.
De asemenea, Puppinck critică influența pe care o are lobby-ul pro-avort asupra Comisiei Europene, care acordă finanțare organizațiilor precum IPPF (Federația Internațională pentru Planificarea Familială), care promovează avortul. În schimb, Comisia nu finanțează organizații pro-viață sau pro-familie. Parlamentul European a exprimat opinia, în aprilie 2024, că avortul ar trebui să fie inclus în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, dar Puppinck consideră că această schimbare ar fi imposibilă fără unanimitatea statelor membre. Mai mult, el evidențiază faptul că drepturile omului nu pot fi modificate din propria voință, avortul nefiind un drept uman recunoscut.
Puppinck este de părere că, în ciuda susținerii Comisiei Europene pentru această inițiativă, există argumente juridice solide care ar putea duce la respingerea cererii My Voice, My Choice de către Comisie. În acest caz, este posibil ca inițiativa să ajungă la Curtea Europeană de Justiție.