O echipă de cercetători și arheologi de la Academia Austriacă de Științe (ÖAW) și Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) a descoperit o serie de inscripții medievale în Cenacolul din Ierusalim, loc considerat tradițional ca fiind cel al Cinei celei de Taină — ultima masă luată de Isus Hristos împreună cu apostolii Săi, înainte de Răstignire și Înviere.
Cercetătorii au identificat aproape 40 de elemente ce pot fi clasificate ca graffiti antice, în Camera Cinei celei de Taină, situată pe Muntele Sion. Descoperirile — 30 de inscripții și 9 desene — au fost recent publicate în revista Liber Annuus.
Multă vreme, cercetarea acestui loc sfânt a fost greu realizabilă din cauza pereților degradați, suprafețelor afectate de trecerea timpului și luminii insuficiente. Însă progresele tehnologice recente au făcut posibilă o explorare detaliată.
„Cu ajutorul radarului de penetrare a solului, al scanărilor laser și al fotografiei avansate, am reușit să cercetăm fiecare colț al camerei. Am creat un model 3D precis al locului și am reiușit să pătrundem în interiorul pietrelor antice”, a declarat arheologul Amit Re’em pentru CBN News.
Tehnologia a permis anterior identificarea unor simboluri religioase vechi, precum „Leul lui Iuda” și „Agnus Dei” — mielul ce-L simbolizează pe Isus. Acum, noile inscripții, datate în Evul Mediu, oferă o perspectivă profundă asupra pelerinilor care au vizitat acest loc istoric.
Folosind tehnici moderne precum fotografia multispectrală și Reflectance Transformation Imaging (RTI), cercetătorii au reușit să citească mesajele gravate în piatră, multe dintre ele extrem de detaliate.
„Aceste graffiti aduc o lumină nouă asupra diversității geografice a pelerinilor care au venit la Ierusalim în Evul Mediu”, a declarat dr. Ilya Berkovich, coautor al studiului.
Inscripțiile dezvăluie că între secolele al XIV-lea și al XVI-lea, creștini din întreaga lume au vizitat Cenacolul. Unele mesaje sunt scrise într-o varietate de limbi materne. De exemplu, una dintre inscripții pare a fi scrisă de o femeie creștină din Alep, Siria.
O altă inscripție poartă numele lui Johannes Poloner din Regensburg, Germania, care a vizitat Ierusalimul în anii 1421–1422 și a scris ulterior o carte despre pelerinajul său.
Nobili și cavaleri europeni și-au lăsat și ei amprenta. De pildă, Tristram von Teuffenbach, un nobil stirian, a gravat o stemă în timpul călătoriei sale alături de arhiducele Frederic de Habsburg în 1436. Un alt nume este cel al cavalerului elvețian Adrian I von Bubenberg, cunoscut pentru apărarea orașului Berna.
Cercetătorii au descoperit și o inscripție armeană pe care scria „Crăciun 1300”. Se crede că este legată de vizita regelui armean Het’um II și a armatei sale în Ierusalim, imediat după victoria din Bătălia de la Wādī al-Khaznadār din Siria, în 1299.
Printre descoperiri se numără și un desen cu un scorpion, care ar putea fi din perioada în care conducătorul otoman Suleiman „Magnificul” a transformat Cenacolul în moschee, în anul 1523.
Potrivit cercetătorilor, această colecție de graffiti rescrie în parte istoria locului: „Privite împreună, inscripțiile oferă o perspectivă unică asupra originii geografice a pelerinilor”, a spus Berkovich. „Aceasta era mult mai diversificată decât ne sugera până acum cercetarea dominată de perspectiva occidentală.