La două săptămâni după cutremurul cu magnitudinea de 7,8 care a lovit sudul Republicii Filipine, o comunitate izolată din tribul indigen Blaan a primit, pentru prima dată de la producerea seismului, ajutor umanitar. Din cauza alunecărilor de teren, satul a rămas complet izolat, iar accesul către localitate a fost blocat.
Cutremurul a distrus locuințele oamenilor, obligând zeci de familii să își abandoneze casele.
„Mi-a fost foarte frică. Am strigat către Domnul să ne ajute. Mi-am luat copiii și am fugit, iar când m-am uitat în urmă, casa noastră se prăbușise”, a povestit Jenny Odong.
Pastorul comunității, Rolito Cenon, a explicat că oamenii s-au refugiat într-o zonă mai sigură, însă au rămas fără hrană după ce alunecările de teren le-au distrus culturile și au făcut drumurile impracticabile.
Profesorul satului, Jojo Blatang, a devenit singura legătură dintre comunitate și exterior. După ce a mers cât a putut cu motocicleta și apoi a continuat pe jos până în sat, el a publicat fotografii pe rețelele sociale și a cerut ajutor.
Apelul său a ajuns la organizația creștină Operation Blessing, care a trimis o echipă de intervenție. Ghidată de profesor, echipa a traversat terenuri accidentate și râuri pentru a ajunge în apropierea satului.
Cele 53 de familii afectate au mers apoi aproximativ două ore pe jos prin munți pentru a ajunge în locul unde au fost distribuite ajutoarele. Localnicii spun că, la două săptămâni după dezastru, Operation Blessing a fost prima organizație care a reușit să ajungă la ei.
Înainte de distribuirea ajutoarelor, membrii comunității s-au adunat pentru un timp de închinare și au mulțumit lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijă. Un pastor partener al organizației s-a rugat împreună cu ei și le-a amintit că cea mai mare binecuvântare este faptul că au supraviețuit.
„Nu mă așteptam să faceți un drum atât de greu ca să ajungeți la noi. Ați traversat râul de 23 de ori și tot ați venit. Asta ne-a arătat cât de mult vă pasă”, a spus profesorul Jojo.
Familiile au primit alimente, pături, saltele, corturi și lămpi solare. „Este prima dată când primim un ajutor atât de mare. Prezența voastră ne-a adus speranță”, a declarat Jenny Odong.
Pastorul Rolito Cenon a adăugat: „Cred că Dumnezeu v-a adus aici. Corturile pe care ni le-ați oferit sunt un dar pe care noi nu ni l-am fi permis niciodată. Acum suntem mai în siguranță.”
Pentru comunitatea Blaan, ajutoarele primite au însemnat mai mult decât sprijin material – au fost o dovadă că Dumnezeu nu își uită copiii, chiar și în cele mai izolate locuri.