Statul New York a devenit, în această lună, unul dintre cele mai recente teritorii din SUA care au legalizat sinuciderea asistată. Susținătorii măsurii afirmă că legea oferă pacienților aflați în faze terminale o opțiune plină de compasiune, permițându-le să își încheie viața într-un mod lin. În schimb, criticii avertizează că decizia deschide calea unor probleme morale și sociale majore.
În prezent, peste zece state americane permit această practică. Mulți opozanți consideră că această decizie reprezintă un pas periculos într-un domeniu extrem de sensibil: cel al vieții și al morții.
Guvernatoarea Kathy Hochul a explicat că hotărârea a fost una dificilă, menționând și experiența personală legată de boala gravă a mamei sale, care a murit de scleroză laterală amiotrofică.
Matt Sharp, reprezentant al organizației Alliance Defending Freedom (Alianța pentru Apărarea Libertății), a declarat că noua lege deschide larg porțile unor posibile abuzuri.
Decizia autorităților a fost criticată dur de comunitatea religioasă din stat. Cardinalul Timothy Dolan a afirmat, într-o declarație comună, că legea transmite un mesaj periculos persoanelor bolnave sau cu dizabilități, sugerând că viața lor ar fi mai puțin valoroasă.
Conform noilor reglementări, pacienții eligibili trebuie să aștepte cinci zile înainte de a primi prescripția și să treacă printr-o evaluare psihologică. Legea se aplică persoanelor cu o speranță de viață mai mică de șase luni.
Criticii susțin că astfel de măsuri pot crea presiuni subtile asupra vârstnicilor și persoanelor vulnerabile, care ar putea ajunge să se simtă o povară pentru familie sau pentru sistemul medical.
Brick Lantz, vicepreședintele Asociației Creștine a Medicilor și Stomatologilor din SUA, a declarat că, în opinia sa, este probabil ca și alte state să adopte legi similare.
Pentru mulți profesioniști din domeniul medical, problema ține și de libertatea de conștiință. Aceștia consideră că rolul medicului este de a proteja viața, nu de a facilita moartea.
În final, specialiștii subliniază importanța dezvoltării îngrijirilor paliative, ca alternativă reală și umană. Îngrijirea paliativă are ca scop îmbunătățirea calității vieții prin controlul durerii și al simptomelor. Aceasta oferă sprijin psiho-emoțional și spiritual, atât pentru pacient, cât și pentru familie. Nu grăbește și nu amână moartea, ci asigură demnitate în etapele finale, fără a recurge la soluții ireversibile.